top of page
Search

Frauda pe internet în timp de pandemie

  • Writer: Magnus Consulting
    Magnus Consulting
  • May 20, 2021
  • 3 min read

Ai un bussines care îți ocupă mult timp și multă atenție și îți aduce satisfacții, mai mici sau mai mari?

Ești un fericit.

Ai grijă ca lucrurile să rămână așa!

Perioada dificilă pe care o parcurgem a facilitat dezvoltarea unui fenomen care implică riscuri semnificative asupra capitalurilor noastre, dar și a siguranței fizice uneori.

Schemele de înșelătorii au fost optimizate și adaptate condițiilor actuale, ofertante pentru inițiatori, în contextul trecerii forțate în online a unei importante părți a vieții noastre cotidiene.

Metoda cea mai eficientă pentru a fi protejat împotriva ameninţărilor denumite generic social engineering o constituie educaţia publicului. Această sarcină este în responsabilitatea instituțiilor publice care veghează la siguranța cetățeanului.

Este însă esențial să fim autodidacți și să căutăm resurse utile în vederea protecției împotriva înșelătoriilor.

Vă prezentăm mai jos 7 tipuri de fraude în mediul online şi cum pot fi acestea evitate, sursa fiind Campania de prevenire #CyberScams - Fraudele informatice a Poliției Române:


• Frauda ”Mesaj de la şef” - CEO fraud: Vizând angajaţii autorizaţi să efectueze plaţi, autorul sună sau trimite un e-mail, pretinzând că este unul din managerii de top din companie şi îi determină să plătească o factură falsă ori să efectueze un transfer din contul firmei.


• Fraude cu facturi - Invoice fraud: O firmă este contactată de cineva care pretinde că este reprezentantul unui furnizor de bunuri/servicii legitim. Angajaţii cu atribuţii de efectuare de plăţi sunt determinaţi să plătească, pe viitor, facturi false în conturile autorilor.


• Phishing/Smishing/Vishing: autorii te apelează telefonic, îţi trimit un mesaj text (SMS) ori un e-mail, prin care te induc în eroare, pentru a-ţi divulga date personale, financiare ori de securitate.


• Website-uri bancare contrafăcute - Spoofed bank website fraud: Autorii folosesc mesaje de tip ”phishing” cu link-uri către site-uri bancare false. Odată ce ai accesat link-ul, prin metode diverse, şi se colectează ilegal datele personale şi/sau bancare. Site-ul contrafăcut va arăta precum cel legitim pe care îl imită, cu foarte mici diferenţe, deseori greu sesizabile.


• Iubire prefacută - Romance scam: Autorii pretind că sunt îndragostiţi şi îşi doresc o relaţie cu potenţiala victimă. Deşi debutează pe site-uri de întâlniri, sunt folosite conturi false de e-mail sau pe reţele sociale pentru menţinerea contactului, câştigarea şi exploatarea încrederii.


• Furtul de date personale - Personal data theft: Autorii îţi colectează nelegitim datele personale de pe reţele de socializare. Datele tale pot fi vândute altor infractori sau folosite pentru a-ţi accesa conturile bancare, contracta împrumuturi ori derula afaceri ilegale în numele tau.


• Fraude cu investiţii şi cumpărături online - Investment and online shopping scams: Autorii îţi oferă oportunitaţi ”speciale” de investiţii cu profituri rapide... sau îţi prezintă ”oferte-bombă” de ”chilipiruri” în mediul online.


Sursa

https://dj.politiaromana.ro/ro/prevenirea-criminalitatii/campanii/campania-de-prevenire-cyberscams-fraudele-informatice


Iată și câteva sfaturi utile.

Pot părea redundante, însă respectarea lor îți va crește semnificativ siguranța online.


• Verifică periodic conturile online.

• Verifică periodic conturile bancare și raportează băncii orice activitate suspectă.

• Efectuează plăți online exclusiv pe site -uri sigure (verifică URL bar).

• Folosește parole de acces complexe, diferite de la cont la cont și păstrează-le în siguranță.

• Evită folosirea rețelelor publice Wi-Fi.

• Băncile nu solicită niciodată informații sensibile, precum credențialele conturilor tale online, prin email sau telefon.

• Dacă o ofertă pare prea bună pentru a fi adevărată, de cele mai multe ori este o înșelătorie.

• Pastrează-ți datele personale cât mai în siguranță.

• Fii foarte atent la informațiile personale pe care le distribui pe rețelele de social media. Acestea pot fi folosite de infractori pentru crearea de identități false sau pentru a crea scenarii prin care să te înșele.

• Informează întotdeauna poliția dacă ai fost ținta unei tentative de fraudă, chiar dacă nu ai devenit o victimă.


https://www.europol.europa.eu/activities-services/public-awareness-and-prevention-guides/take-control-of-your-digital-life-don%E2%80%99t-be-victim-of-cyber-scams


Am să prezint succint și tentativele de fraudă pe care le-am experimentat personal.

1. Clasicele emailuri cu banii moșteniți prin vreo bancă africană cred că au ajuns în inbox-ul sau spam-ul meu de peste 10 ori.

2. Solicitarea de date personale prin utilizarea imaginii DHL, fiind invocată o factură storno sau un colet primit. Am contabilizat două astfel de tentative.

3. Solicitarea datelor bancare pentru încasarea contravalorii unui produs oferit spre vânzare pe OLX. S-au folosit imaginile din anunț, logo-urile OLX și FAN Curier.

Tot de pe OLX am primit în urmă cu doar două săptămâni o "ofertă" pentru mașina pe care o am la vânzare. Tot ce trebuia să fac era să ofer datele bancare pentru încasarea contravalorii mașinii. Simplu și atractiv, nu?


Foarte probabil ai experimentat ceva din cele de mai sus sau ai cunoștință de victime ale unor astfel de acțiuni.

Acesta este un semnal de alarmă pe care nu trebuie să îl subestimezi.

Fii alert permanent și asigură-te că atenția și energia ta merg către cauze pozitive și nu către recuperarea unor prejudicii.


Recent Posts

See All

Comments


bottom of page